Caracterizarea Citationality a Oneghin și Lenski

Oneghin și Lenski - două figuri cheie ale lucrării nemuritoare de Pușkin. Și pentru a înțelege conceptul autorului, pentru a înțelege ideea poetului nu este posibilă, în cazul în care nu se referă la analiza acestor caractere. Citationality caracterizarea Oneghin și Lenski - scopul acestui articol.

„Am învățat cu toții un pic“

Care a fost educația protagoniști? Să începem cu Eugene, care a crescut fără mamă, a fost tutori angajată și a primit educația tipic al aristocrației secolului trecut. El a fost „complet în limba franceză ar putea vorbi“, în timp ce o cunoaștere profundă a rusă, maternă, limba, în acele zile era opțională. Eugene a știut cum să se comporte în societate, care a recunoscut că „el este inteligent și foarte frumos.“ Pușkin vorbește ironic despre o anumită tulburare în formarea protagonistului. Oneghin „știa destul în limba latină“, în scopul de a semna scrisoarea și să facă dintr-un cuplu de epigrame. Am citit clasice vechi, dar „el nu a putut iambic de la trohaic ... pentru a distinge.“ În același timp, el a fost educat contemporanii. Eugene citește scrierile Adam Smith, și, prin urmare, interesat în economia politică. Și, deși el a fost optsprezece filosof (după cum reiese din caracteristica Oneghin citationality ironic), percepția sa critică a realității îl diferențiază în rândul tinerilor, limitat la „set gentleman“ de cărți pentru a citi.

În ceea ce privește Lena, textul autorul a numit „student la jumătate rus“, care din cețoasă Germania a adus „roadele învățării.“ El a fost pasionat de filosofie și artă de versificație.

„Gloom a fost de așteptare pentru el în gardă“

Citationality caracteristică a primului capitol al Oneghin se dovedește caracter în caracterul lui Pușkin a fost complicat, ambiguu. Eugene, la fel ca majoritatea contemporanilor săi, a petrecut timpul lor la bile, în căutare de aventuri amoroase, încercând să umple ceva său „Tosca lene.“ Oneghin nu este străin a fost un fals ( „mai devreme ar putea el Fățarnicule“), lingușirea, dar inamicul Eugene a fost capabil de a turna epigrame caustice rece. Dar el își dă seama în curând inutilitatea lumii. În cuvintele eroului liric poem Lermontov: „... Și viața este atât de gol și glumă proastă.“

Apropo, citationality caracteristic Oneghin și Peciorin în „erou al timpului nostru“, dezvăluie o mulțime de similitudini între cele două personaje, printre care o aversiune deosebită existenței umane ( „Viața nu merită să-i să aibă grijă de acest lucru ...“). Unește personajele și dorința de a te găsi în unele cazuri. Numai dacă Grigory Pechorin este o dorință se traduce prin experimente aproape demonice privind soarta oamenilor individuali, Eugene acționează în mod diferit. În primul rând, el se referă la lucrări, dar „nimic nu a venit de la pen-ul lui.“ În al doilea capitol eroul a încercat chiar și mâna lui în practică, dar, de asemenea, fără succes: munca grea el un sentiment de dezgust face.

Alte afaceri - Lenski, care nu se estompeze din „desfrâul lumină rece.“ El este persoană foarte deschisă, sinceră. În același timp, iar figura lui este defect: naratorul observă că „... scopul vieții pentru el a fost un mister.“ Adică, așa cum este arătat de citationality caracteristic Oneghin și Lenski, au existat multe similitudini în natura și soarta tinerilor. Și el și celălalt nu avea un teren solid sub picioarele lor, cazul, care ar putea dedica o viață.

„... suntem în căutarea în Napoleonii“

Pe idealurile Oneghin indică în mod indirect descrierea camerei sale cu imaginea unui portret al lui Napoleon și Byron. Ambele figura stăpâneau mintea tinerei generații de acea epocă (cred Andreya Bolkonskogo în romanul epic lui Tolstoi). Ele pot fi văzute ca referindu-se la un fel de rămas bun de la naratorul din epoca de ieșire, romantic.

Lena rămâne fidelă valorilor eterne - dragostea și prietenia, ca erou credea că „sufletul nativ conecta cu ea ar trebui.“ prieteni adevărați, de asemenea, potrivit lui Vladimir, capabil „pentru onoarea cătușele lui Priya.“

„Un admirator al lui Kant. Și poetul "

Din cele de mai sus rezultă raportul dintre eroii poeziei. Descrierea de mai sus a citationality Oneghin pe pentametrul iambic, și arată că Eugene, și dacă va începe să scrie o capodoperă literară, sigur nu ar fi apelat la forma poetică. Poezia, el nu a fost potrivnic, deși cu greu de înțeles adevăratul ei destin. În ceea ce privește Vladimir, naratorul cuvântului „poet“ folosește ca caracteristicile sale și chiar prezice destinul său asociat cu acest domeniu de activitate.

„Tom nu mai farmece ...“

Citationality caracteristic Onegina continuă. O atenție deosebită este atrasă de relația eroului cu sexul opus, și nu doar pentru că povestea lui Tatiana și Eugene este esențial pentru intriga romanului. Evaluarea personajului principal al acestui sentiment de mare este o indicație directă a modului în gol a fost existența lui. Autorul în primul capitol menționează că „toate științele mai greu“ Oneghin cunoscut „știința pasiunii licitație.“ În afacerile de dragoste Evgeny considerate nevalabile și abordarea relațiilor cu o mare de pragmatism. Pentru dragostea victoriei o dată el a folosit o varietate de trucuri: un aspect care a fost „glume rapide și blânde și lingușirea. La scurt timp, cu toate acestea, „în frumusețile el a căzut cu adevărat în dragoste“ și lor „a plecat fără regrete“, acest lucru spune citationality caracteristic Oneghin. Și sentimentele Tatiana, atât de blând, naiv, apărut chiar și sub influența sentimentale romane, Eugene sa mutat.

Răspunsul la scrisoarea de fata a devenit negare iubit (temător, „Te iubesc ca un frate“) și cu atât mai mult - o predică din partea lui. „Învață să se controleze“, - condescendent, didactică, el vorbește fără să se gândească cât de crud sunt cuvintele lui. Desigur, dacă dragostea nu există, din cauza glume ridicole permis să omoare unul pe altul într-un duel, iar familia numai în severitate, pot sentimente de fete foarte tinere se simt ceva autentic? Și destul de diferit în afacerile de dragoste se manifestă Vladimir, care „iubesc ascultător.“ El este în mod constant cu alesul său, merge cu ea și este chiar gata să scrie o odă la ea, cu excepția faptului că Olga „nu le citește.“

concluzie

Caracterizarea Citationality a Oneghin și un alt personaj, Lena, apropie de sfârșit. În concluzie rămâne pentru a adăuga că principiul de contrast în construirea acestor imagini nu a fost accidentală (amintiți-vă: „Au fost de acord, valuri și piatră“, etc.). În prezența unui număr mare de similitudini - atât proprietarii de pământ, atât într-o anumită măsură, sunt „oameni de prisos“ - Oneghin Lenski sunt complet opuse. Acest lucru se datorează metodei specifice de Pușkin. Dacă Vladimir caracteristici inerente erou romantic în mod excepțional, imaginea Eugene sugerează o nouă metodă - realism.