Marusya Boguslavka este principala eroină a gândului poporului ucrainean. Literatura ucraineană

Dumas sunt operele lirice și epice ale folclorului ucrainean despre evenimente din viața cazacilor din secolele XVI-XVIII. Ele au fost interpretate de un recitativ însoțit de bandura, lyre sau kobza, cântăreți rătăciți. Acesta este un gen de literatură populară pur ucraineană. Prin complotul și stilul lor, sunt aproape de plânsul sclavilor.

De la gura oamenilor la paginile colecțiilor

Lucrările lirice și epice din secolul al XVI-lea nu au supraviețuit până în prezent, existând doar mențiuni în unele surse despre existența lor. Adevărul este că versurile cântecelor au fost transmise cu voce tare și nu au fost înregistrate până în secolul al XVII-lea. Firește, au existat zeci de variante ale aceluiași gând, pentru că fiecare interpret a modificat textul în felul său, adăugând ceva și înlăturând ceva. Datorită colecționarilor de artă populară, cum ar fi Nikolai Tsertelev, Panteleimon Kulish, Nikolai Maksimovich, Ambrose Metlinski, Izmail Sreznevsky, câteva sute de gânduri au coborât în timpurile noastre în diferite interpretări.

Printre acestea se numără "Marusya Boguslavka", înregistrată pentru prima oară în ultimii 50 de ani ai secolului trecut, în provincia Harkov, din gura Kobzar Rigorenka din satul Krasnokutsk. Până în anii 30 ai secolului al XX-lea, au fost colectate câteva zeci de variații ale acestui cântec. Dar textul principal este cel care a fost publicat pentru prima dată în "Note despre Rusia de Sud" de Panteleimon Kulish.

A fost investigat de nenumărate ori. Chiar și însuși Taras Șevcenco a publicat-o în "Scrisoarea pentru școlile din Rusia de Sud". De asemenea, complotul la inspirat pe Mikhail Staritsky să scrie aceeași dramă și pe compozitorul Alexander Sveshnikov - pentru a crea un balet.

"Marusya Boguslavka": autor

Dacă spui că nu este, atunci este greșit. Da, nu se știe cine a inventat mai întâi cuvintele și cum a sunat textul original, prin urmare este imposibil să atribuiți autorului unul. În acest caz, se crede de obicei că acestea sunt rezultatul creativității colective. Și chiar este. Duma, ca orice alt folclor, a fost transmisă din gură în gură. Aceasta înseamnă că dacă ideea acestui cântec ar fi străină de conștiința de sine a oamenilor, nu s-ar fi obișnuit cu ea și nu ar fi re-croonată din nou și din nou. Fiecare kobzar (de obicei, aceștia purtători de cântece populare) și-a adăugat acarianul la text, schimbându-l ușor. Prin urmare, gândul "Marusya Boguslavka", ca oricine altcineva, este cu adevărat rodul unei etnii întregi.

Temă și idee

Această Dumă este pe bună dreptate considerată perla epicului folcloric. Tema pe care o are această piesă în sine este descrierea luptei poporului ucrainean cu turcii, starea îndelungă a cazacilor în captivitatea inamicului și ajutorul pe care fratele Marusya a vrut să-l dea conaționalilor săi. Ideea acestei lucrări este de a condamna înmormântarea și suferința pe care ucrainenii au trebuit să le îndure și credința într-o viață mai bună. Conștiința de sine a oamenilor dorea să transmită contemporanilor și generațiilor viitoare prin acest gând următorul gând: indiferent cât de multe suferințe și umilințe sunt experimentate, libertatea este posibilă datorită faptelor curajoase și curajoase.

O formă particulară poetică (rime verbale, repetiții de propoziții), o construcție clară a complotului, caracterul narativ al descrierii evenimentelor, lirismul puternic, pătrunderea eroilor în lumea interioară - toate aceste semne caracteristice ale epocii lirice sunt inerente în acest cântec despre Marusya Bogulavka.

compoziție

Introducere: povestea că cazacii sunt în captivitate cu hanul turc.

Partea principală: promisiunea lui Marousi Boguslavka de a elibera compatrioții.

Încheierea: fata restrânge cuvântul, dar refuză să se ducă cu cazacii în țara sa natală.

Parcela

Duma începe prin a menționa că 700 de cazaci au murit timp de 30 de ani în închisoare și nu văd lumină albă. Apoi Marusya Boguslavka vine la ei și le întreabă dacă știu ce mâine este o sărbătoare în Ucraina. Ei, firește, nu pot ști, iar ea le informează că este Paști. Cazacii încep să blesteme pe Marusya, pentru că le plătește inima, dar fata nu cere să o facă, pentru că promite să le elibereze în ajunul sărbătorii. Soțul ei, chirul turc, când merge la moschee, îi dă cheile temnungului în mâini. Marușia, așa cum a promis, aranjează o evadare în cazaci. Așa cum le-a părăsit, îi cere să meargă în orașul Boguslav, să-i spună tatălui său că nu colectează bani pentru răscumpărare, pentru că "sa bazat pe ea, a fost temperată". Duma Poporului Ucrainei se încheie cu o cerere adresată lui Dumnezeu pentru eliberarea tuturor sclavilor.

Imaginea protagonistului

Nu se dezvăluie imediat, dar treptat, în cursul dezvoltării parcelei. Maroussia - o sclavă simplă, prizonieră, unde a devenit o soție concubină a hanului turc. Își aduce aminte de trecutul ei, deoarece se numește "preot", adică fiica unui preot. Marusya Boguslavka este sinceră și nobilă, îi spune sincer pe cazaci despre intențiile ei de a le elibera și despre motivul pentru care ea consideră că nu are dreptul să pună din nou piciorul pe pământul natal.

Tragedia poziției sale este că, chiar și cu ocazia de a scăpa, nu o folosește. Îi este rușine de conștiința ei, pentru că de mulți ani a devenit musulmană în captivitate, deși tatăl ei era preot. Marusia Boguslavka explică că ea "a fost disperată pentru luxul turcesc, pentru delicatețea nefericitului". Dar simpatia naratorului este pe partea eroinei și încearcă să nu o condamne, ci să facă simpatie.

Istoric istoric

Nu există date fiabile despre existența realului Boguslavka Marousi. Aceasta este cel mai probabil o imagine colectivă. În decursul anilor asupririi turcești, multe fete au fost prizonierate, iar altele au reușit să ajungă la o poziție influentă pe teritoriul străin. Cel puțin, un astfel de lucru este cunoscut - Nastya Lisovskaya, care a devenit soția lui Sultan Suleiman. Și pentru binele conaționalilor lor, astfel de fete și-au riscat viața.

Astfel de lucrări originale, așa cum sa gândit la Marusya Boguslavka, intră merituos în tezaurul literaturii mondiale.